tuttonblog

Totul pentru tine by FLORENTINA!!!

Instanţe de contencios

              NOŢIUNEA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

       Termenul de „contencios,, provine din latină, de la verbul „contendre”, care înseamnă luptă, confruntare.

În doctrină, termenul de „contencios” a fost utilizat în principal pentru a face distincţia dintre căile de atac împotriva actelor administrative şi recursurile administrative. Un recurs dobândea caracterul de „contencios” atunci când instituţiile care soluţionau litigiile dintre adminiatraţie şi cetăţeni aveau competenţa de a anula acte ilegale.Astfel, în dreptul administrativ termenul de contencios a început să fie utilizat pentru a delimita căile de atac jurisdicţionale împotriva operaţiunilor şi actelor administrative de recursurile administrative obişnuite. Un recurs (cale de atac) căpăta caracter jurisdicţional ori de câte ori autoritatea care-l soluţiona avea calitatea de judecător. În felul acesta s-a ajuns, atât în doctrină cât şi în legislaţie, să se utilizeze în mod curent termenii: contencios administrativ; acţiuni de contencios administrativ; instanţă de contencios administrativ; legea contenciosului administrativ; hotărâri de contencios administrativ.

Noţiunea de contencios administrativ are două sensuri principale:

  • Ø Un sens material, referitor la activitatea de soluţionare a unor conflicte de interese sau a unor conflicte juridice, implicând natura litigiilor propuse spre soluţionare
  • Ø Un sens organic/formal, referitor la organele competente să soluţioneze asemenea conflicte, respectiv totalitatea instanţelor judecătoreşti abilitate să verifice, prin secţiile de contencios administrativ, legalitatea actelor şi faptelor administrative contestate.

În aceste sens, Constituţia României prevede, în articolul 52, alin.1 că „persoana vătămată într-un drept ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea la termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.”

În prezent, în România, activitatea de contencios administrativ este realizată în temeiul dispoziţiilor legii 554 din 2004 si al articolelor 2, 3 şi 4 din Codul de Procedură Civilă, soluţionarea litigiilor dintre componentele sistemului de administraţie şi orice altă persoană fizică sau juridică fiind dată în competenţă secţiilor de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curţile de Apel, Tribunalurile Judeţene şi al Municipiului Bucureşti.

Astfel, activitatea desfăşurată de instanţele de contencios administrativ constă în soluţionarea unui conflict juridic, în care cel puţin una din părţi este o autoritate a administraţiei publice, un funcţionar al acesteia sau un serviciu public administrativ. Organele ce înfăptuiesc această activitate special creată nu sunt distincte, ci fac parte din sistemul organelor judecătoreşti.Obiectul acţiunii în contencios administrativ poate fi:

  • Anularea ori modificarea unui act administrativ;
  • Obligarea autorităţii administrative la rezolvarea unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege;
  • Repararea pagubei ce i-a fost cauzată prin emiterea actului administrativ, respectiv prin refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.

Putem concluziona că „prin contencios administrativ se înţelege activitatea de soluţionare de către instanţele competente, potrivit legii, a conflictelor în care cel puţin una din părţi este organ al administraţiei publice, un funcţionar al acesteia ori un serviciu public administrativ, conflicte născute din acte administrative ilegale, ori din refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege”.[1]

Suntem în prezenţa unui contencios de plină jurisdicţie in cazurile în care instanţa de contencios administrativ este competentă să anuleze ori să modifice actul administrativ atacat, să oblige organul autorităţii publice să rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege şi să acorde daune cauzate de autoritatea publică particularului prin actul administrativ de autoritate adoptat sau emis, ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.

Conţinutul contenciosului administrativ de plină jurisdicţie se desprinde din dispoziţiile articolului 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554 din 2004, potrivit cărora instanţa,soluţionând acţiune, poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris. Potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol, în cazul soluţionării cererii, instanţa va hotărî şi asupra daunelor materiale şi morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.

PRINCIPALELE SISTEME DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Conţinutul şi sfera contenciosului administrativ ca fenomen juridic, implicit a noţiunii respective, au variat de la o ţară la alta, în aceeaşi ţară de la o perioadă la alta, de la un autor la altul. Aceste orientări diferite ale doctrinei sunt determinate, în principal, de interdependenţele  care au fost fundamentate între sensul material şi sensul formal/organic al contenciosului administrativ.[2]

Doctrina franceză definea contenciosul administrativ prin raportare la organele competente a soluţiona litigiile dintre „administraţie” şi „administraţii” (în sensul organic); cum s-au înfiinţat, încă din perioada revoluţiei, tribunale administrative, în sistemul Consiliului de Stat, s-a ajuns la coincidenţa între sensul organic (formal) şi cel material. Sensul material al noţiunii de contencios administrativ este axat fie pe subiectele între care are loc litigiul, fie pe regulile juridice invocate în cauză şi aplicate în soluţionarea acesteia.Din punct de vedere formal se cunosc trei mari sisteme de contencios administrativ:

  • Ø Sistemul administratorului judecător;
  • Ø Sistemul francez al jurisdicţiei speciale administrative (tribunalele administrative şi Consiliul de Stat);
  • Ø Sistemul anglo-saxon al competenţei instanţelor de drept comun competente în materia contenciosului administrativ.

Sistemul francez se bazează pe două principii fundamentale:

  1. Principiul separării activităţilor administrative de activităţile judiciare;
  2. Principiul separării administraţiei active de justiţia administrativă, care constituie un ordin de jurisdicţie paralel şi separat de puterea judiciară.

. Instanţele de contencios administrativ.

 

Tribunalele – Secţiile de contencios administrativ şi fiscal.

     Secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor judetene şi ale municipiului Bucureşti judecă, în prima instanţă „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora de până la 5 miliarde lei” [art.l0 (l) teza 1 din Legea nr. 554/2004].Din acest enunţ rezultă competenţa materială a acestei instanţe de

contencios, care este dată de două elemente definitorii:

a. în primul rând, de calitatea pârâtului în litigiul de contencios autorităţi

publice cf.art.2(l), lit. b din Legea nr. 554/2004];

b. în al doilea rând, de valoarea actelor supuse controlului instanţei de contencios administrativ (sub 5 miliarde lei).

Curţile de apel – Secţiile de contencios administrativ şi fiscal.

Curţile de apel – secţiile de contencios administrativ şi fiscal – judecă în primă instanţă „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi pe cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii  vamale şi accesorii ale acestora, mai mult de 5 miliarde de lei (art.10, teza a II- a) din   nr. 554/2004).

Din acest enunţ rezultă expres competenţa materială aacestor instanţe de contencios administrativ care, ca şi în cazul anterior prezentat,este dată de:

a. calitatea pârâtului (autoritate publică centrală);

b. valoarea litigiului mai mare de 5 miliarde de lei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrative şi fiscal.

Această denumire a instanţei noastre supreme a fost introdusă de modificareaConstituţiei din 1991, făcută în 2003 prin referendumul din octombrie. Până atunci denumirea acesteia era Curtea Supremă de Justiţie Susţinerea acestei instanţe ca instanţă de contencios administrativ este făcută atât de Codul de procedură civilă cât şi de Legea nr. 554/2004, art. 2(l), lit.f şi art. 10 (2).

Fizionomia juridică a instanţelor de contencios administrativ este diferită, în

funcţie de nivelul şi competenţele acestora. tribunalele judeţene şi cel al municipiului Bucureşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal -, sunt numai instanţe de fond în litigii de contencios. Curţile de apel – secţiile de contencios administrativ şi fiscal – sunt atât instanţe de fond, cât şi instanţe de recurs în situaţiile stipulate de art. 10 (2)din Legea nr.554/2004. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numai instanţă derecurs. Aceasta judecă, în cadrul secţiilor de contencios administrativ şi fiscal,recursul împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şifiscal ale curţilor de apel (art.10 (2) din Legea nr. 554/2004).

 

 

 

                BIBLIOGRAFIE

 

 

 

 

 

  • Antonie Iorgovan, „Tratat de drept administrativ. Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită” , Editura Juridică Nemira, Bucureşti, 2000;
  • Ø Toader Toma, „Tratat de drept administrativ”, Editura Vasiliana, Iaşi, 2003;
  • Ø Curs: Contenciosul administrativ.

 


[1]  Toader Toma, „Tratat de drept administrativ”, Editura Vasiliana, Iaşi, 2003, p. 410

[2] Antonie Iorgovan, „Tratat de drept administrativ. Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită” , Editura Juridică Nemira, Bucureşti, 2000, p. 379

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: